luni, 29 august 2011

Drama king

          Traim intr-o lume perfecta innecata in minciuni si sufocata de atata perversiune acida! Regatul meu se scufunda intr-o mare involburata si infinita plina de durerea pe care am incercat sa o ucid dar nu am reusit sa aduc decat si mai multa! Ostasii nu mai au forta sa lupte cand regele lor este pierdut.. Florile de hartie uscata sunt singurele martore ce imi cunosc amaraciunea ce-o port in trupu-mi fraged iar norii plumburii trimit bomboane toxice catre inima-mi zdrobita.. Imobilizat de frica si innecat in lacrimi inteleg ca sunt mult prea mic pentru a insemna ceva sau pentru a putea face ceva.. Inima parca mi se zbate in palme rupta in bucati mult prea mici si ascutite pentru a putea fi puse la loc! Sunt oare prea pierdut ca sa fiu salvat? Bine ai venit in lumea mea mult prea acra pentru a putea fi indulcita.. Inneaca-te cu mine in deziluzii si pierde-te in vise de mult stinse..
          Nu pot sa imi dau seama ce ma tine inca aici cand sunt atat de gol si pierdut in interior.. As pleca undeva departe fara regret si fara sa ma uit inapoi undeva unde sa incep o viatza noua! Ce folos are viata cand nu ai pentru cine sa traiesti? Cand nu ai acel inger alaturi care sa iti calauzeasca drumul si sa te mangaie dulce cu petale fine de crin.. E trist sa te invarti in cerc si sa ajungi iar si iar la aceasi concluzie, in acelasi fad si prafuit loc.. Lumanarea inca palpaie timid.. Insa nu pentru mult timp.. Nu mai are forta.. Parca si ultima raza de speranta a disparut.. Ochii regelui nu mai au aceeasi sclipire eterna de aur, sclipire de mult pierduta undeva in trecutul ars de trecerea nostalgica a timpului.. Pierdut intr-o lume muribunda ma ascund in spatele unui zambet fals in speranta unei soarte mai bune.. Cum am putut sa ard paradisul? Trebuie sa respir desi mor din nou..  Vin` si taie toate sforile care ma tin prizonier in propria-mi drama si lasa-ma sa cad lin la tine in brate.. Si of..strange-ma tare in brate si nu imi da drumul! Da-mi putin din forta si curajul tau te rog! Ajuta-ma sa imi construiesc din nou regatul infloritor de altadata.. Vin-o sa impartim impreuna drama ce ma inconjoara! Iti ofer viatza mea in palmele-ti puternice! Fa ce vrei cu ea! Oricum eu nu reusesc sa fac nimic bun! Distruge-ma si mai tare daca vrei sau ajuta-ma sa ma ridic incet incet precum un copil mic ce face primii pasi pe lume! Insa.. in zadar.. Libelula a zburat si nu se mai intoarce..

[Vreau sa iubesc din nou...]

Un comentariu: