Daca m-ai fi intrebat acum o luna ce parere am despre dragoste ti-as fi raspuns ca este exact ca un telefon mobil.. De ce? Simplu.. Il vezi, cauti cat mai multe informatii despre el, citesti postari, ceri parerea prietenilor, te uiti la cat mai multe poze si il privesti din toate unghiurile posibile si imposibile.. Te duci in magazin, in privesti, il atingi, si tremuri de emotie si fericire la cat de frumos este.. Intr-un final, dupa mai multe cercetari, il cumperi! Este al tau acum si il pretuiesti si il iubesti ca si cum ar fi propia ta viata, ca si cum ar fi cel mai scump diamant atent sculptat de pe pamant! Esti foarte atent cu el in primele luni, ii cumperi mici ``atentii`` ( huse, casti, accesorii), il cureti mereu si iubesti sa il butonezi si sa te joci cu el toata ziua! Insa, odata cu trecerea timpului, incepi incet incet sa nu ii mai dai atentia care io dadeai la inceput... Nu il mai tii in husa, nu mai il protejezi si nu iti mai pasa daca iti scapa pe jos.. Te uiti si vezi ca au aparut alte modele mai noi, mai atragatoare, mai frumoase! Tentaculele unui nou obiect te trag cu putere si nu te opui deloc.. Desi poate ca nu ai vrea sa il lasi, desi te gandesti ca ai investit o avere in el, ajungi intr-un final sa il dai pe nimic si sa iti cumperi un nou telefon! O noua achizitie..
In schimb, astazi daca ma intrebi ce inseamna pentru mine dragostea am sa iti raspund altfel! Dragostea este precum un pulover drag pe care l-ai primit de la o persoana foarte importanta pentru tine, pulover peste care desii au trecut anii il iubesti si il pretuiesti exact ca in prima zii cand l-ai imbracat pentru prima data si ti-a patruns in minte, trup si suflet.. Desi poate ca odata cu trecerea anilor sa uzat si nu mai arata ca la inceput tu nu poti sa renuntzi la el sub nici o forma! Pentru tine este la fel de frumos si iti este la fel de drag ca in prima zii in care l-ai vazut! Il tii mereu strans la piept si il porti mereu cu mandrie si ii arati dragostea pe care i-ai aratat-o inca de la inceput..Nu ti-ai putea imagina viatza fara el si ai murii daca l-ai pierde!
[Acum o luna am primit un astfel de pulover.. Si am sa il tin strans la pieptul meu pentru tot restul vietii]
Niciodata nu am crezut in povesti de dragoste cu final fericit insa iata ca astazi traiesc una.. Desi poate ca nu as fi vrut sa se intample acest lucru, avand in vedere ca mi-am inchis sufetul de toti, uite ca respir mireasma dulce a unui crin atent parfumat! Si nici astazi nu imi vine sa cred sentimentele minunate care imi gadila placut tot trupul fragil.. Oare e doar un vis frumos din care ma voi trezii intr-un moment sau altul gasindu-ma in eterna si tragica mea existenta? Nu stiu ce sa mai cred.. Tot ce pot sa fac este sa musc cu pasiune din frumoasele trairi ce ma inconjoara in acest moment precum as sta in cel mai fin cearceaf rosu de matase pura!
Insa.. Nu pot decat sa iti multumesc.. Desii nu ti-am dat prea mare importantza, desi poate tu te-ai lovit de raceala si indiferenta mea de gheatza, ai stiut sa lupti pentru mine ca poate pentru un trofeu pe care ti-l doreai cu ardoare si ai reusit sa deschizi usa ruginita si neclintita spre sufletul meu! Mi-ai umplut inima cu viata si acum faci parte din mine fara doar si poate! M-ai salvat in toate modurile in care o persoana putea sa fie salvata! Iti multumesc ingerul meu ca m-ai reuscitat si mai readus la viata prin puterea ta divina! Eram atat de mort si de ratacit in interior insa tu ai stiut sa imi arati calea cea dreapta prin rabdare si of da..multa dragoste!
Si daca stau sa ma gandesc.. Acum un an ma dezintegram pe zi ce trecea si ma pierdeam tot mai tare in neant iar astazi cresc si infloresc precum o floare fericita de vederea soarelui, soare care tu esti in a mea viata! O paralela atat de perfecta intre un ieri dureros si un astazi stralucitor incat ma cutremur cum unele lucruri se pot schimba dintr-o data asa la 180 de grade! Oricum trecutul este undeva acolo, insa azi am reusit sa ma dezleg de el si sa il las in urma bucurandu-ma de prezentul frumos si poate de un viitor stralucitor! Daca acum un an ma simteam atat de pierdut, de singur si ma aflam pe marginea unei prapastii alunecoase iar viatza mea atarna de un fir de ata datorata tuturor loviturilor dureroase pe care le-am primit fara mila din toate partile astazi pasesc bucuros pe un pat de petale fine de casmir implinit si fericit! Daca mai ieri privirea imi era pierduta si ochii inlacrimati, astazi chipul imi zambeste si imi radiaza! Daca mai ieri te cautam cu disperare peste tot azi te-am gasit si esti doar al meu..dulce pastel! Erai elementul care imi lipsea, erai piesa ceea mai importanta fara de care un ceas nu ar putea functiona si ar ramane blocat in acelasi timp stationar si pierdut! Astazi cand am intors clepsidra am vazut decat fericire! Lumanarea a inceput din nou sa arda, iar eu am inceput din nou sa zbor sub dulcea si protectoarea ta atentie!
Astazi las trecutul in urma, gust cu placere din prezent si sper la un viitor fericit! Insa nu mai cred de mult in povesti de dragoste cu final fericit! Poate vom supravietuii impreuna o luna, 3 luni, un an, 3 ani, o viata.. Vom vedea lucrul asta.. Nu mai vreau sa ma gandesc la eternitate.. Prefer sa las lucrurile sa mearga de la sine asa cum trebuie.. Si poate ca acolo undeva, cineva, mi-a croit o soarta dulce in viitor! Poate esti jumatatea mea si ne vom iubi etern.. Timpul le rezolva pe toate.. Tot ce conteaza este ca m-ai salvat si mai ridicat inapoi in cer..
Nu ma mai recunosc deloc.. Totul este o ruina in jurul meu.. Nimic nu merge bine.. Sunt o epava uitata undeva pe fundul oceanului Atlantic inghetata de durerea ce o port in inima-mi drogata de frica! Pasesc cu teama pe niste spini ucigatori insa nepasator pentru ca oricat de tare m-as chinui nu vad nici o urma de speranta in viitor.. Lumanarea sa stins de durerea lacrimilor sangerande ce au curs secate pe ea.. Nu mai pot ma simt sfarsit si lipsit de orice putere de a mai lupta.. Durerea imi este jumatate, frica imi curge acru prin vene iar raul mi-a invadat intreaga-mi frageda existenta.. Ma simt atat de pierdut si gol in interior.. Sunt inconjurat de atatea persoane insa parca totul se misca atat de incet.. Am invatzat sa fiu atat de fals, am invatat sa ascund totul atat de bine incat am creat o fortareata atat de nepatrunzatoare in jurul sufletului meu ce nimeni nu reuseste sa o strapunga.. Cine nu ma cunoaste cu adevarat ma invidiaza insa daca ar stii ce drama port eu in inima, povara ce ma trage jos in negrul muribund, nu si-ar dorii sa fie nici macar o secunda in pielea-mi rece! Si of am facut atata lume sa sufere in incercarea-mi disperata de a ma salva.. Fara nici o vina probabil si tu ai cazut in plasa-mi deasa ce ti-a creat rani adanci.. Te-am luat captiv ai incercat sa ma salvezi, nu ai reusit iar eu te-am aruncat ca pe o carpa! Desi poate tu te atasasei de mine, poate tu ma iubeai insa eu nu am reusit sa iti impartasesc sentimentele..
Si totusi.. Cu un egoism nesimtit stau si ma intreb.. Ce vina am eu ca imi doresc dar ca inima nu poate? Ce pot face sa imi deschid sufletul in fata cuiva si sa simt din nou dulcele sentiment al iubirii? E foarte tragic sa nu poti spune din nou cuiva te iubesc din inima.. Mi-as dorii sa mor.. Stiu suna urat insa nu mai vad nici o cale de scapare din aceasta inchisoare a pierzaniei in care ma aflu.. Si doare.. Daca ai stii cat poate sa doara.. Nu ai putea suporta nici macar un gram din suferinta mea.. As putea umple un ocean cu atatea lacrimi ce mi-au inundat de atatea ori chipul.. Mi-am inchis inima intr-un saculetz prafuit si l-am prins cu un lacatel ruginit si acum nu mai gasesc cheia spre eliberare.. Intr-un fel ma mai eliberez scriind aici dragul meu blog.. E singura mea cale de evadare din transa in care ma regasesc.. Incerc sa iert trecutul, sa il las undeva in urma insa nu reusesc nicicum! Vreau sa vad din nou soarele in viata mea, sa ma mangaie cald si gingas si sa imi dea din nou forta sa lupt, sa ma ridic in sus, sa pot merge mai departe.. Dar nu apare si am incetat sa mai sper! Asta e.. Viata oricum merge inainte cu rele pentru ca lucruri bune nu mai exista de mult timp.. Imi port in continuare lanturile durerii si merg timid mai departe.. Am reusit sa supravietuiesc pana acum.. O voi face si in continuare.. Asta imi este deocamdata tristul destin.. Raza de speranta sa stins.. Aripile de inger au ars iar eu am murit de tot in interior.. Gol.. Atat de gol..
Traim intr-o lume perfecta innecata in minciuni si sufocata de atata perversiune acida! Regatul meu se scufunda intr-o mare involburata si infinita plina de durerea pe care am incercat sa o ucid dar nu am reusit sa aduc decat si mai multa! Ostasii nu mai au forta sa lupte cand regele lor este pierdut.. Florile de hartie uscata sunt singurele martore ce imi cunosc amaraciunea ce-o port in trupu-mi fraged iar norii plumburii trimit bomboane toxice catre inima-mi zdrobita.. Imobilizat de frica si innecat in lacrimi inteleg ca sunt mult prea mic pentru a insemna ceva sau pentru a putea face ceva.. Inima parca mi se zbate in palme rupta in bucati mult prea mici si ascutite pentru a putea fi puse la loc! Sunt oare prea pierdut ca sa fiu salvat? Bine ai venit in lumea mea mult prea acra pentru a putea fi indulcita.. Inneaca-te cu mine in deziluzii si pierde-te in vise de mult stinse..
Nu pot sa imi dau seama ce ma tine inca aici cand sunt atat de gol si pierdut in interior.. As pleca undeva departe fara regret si fara sa ma uit inapoi undeva unde sa incep o viatza noua! Ce folos are viata cand nu ai pentru cine sa traiesti? Cand nu ai acel inger alaturi care sa iti calauzeasca drumul si sa te mangaie dulce cu petale fine de crin.. E trist sa te invarti in cerc si sa ajungi iar si iar la aceasi concluzie, in acelasi fad si prafuit loc.. Lumanarea inca palpaie timid.. Insa nu pentru mult timp.. Nu mai are forta.. Parca si ultima raza de speranta a disparut.. Ochii regelui nu mai au aceeasi sclipire eterna de aur, sclipire de mult pierduta undeva in trecutul ars de trecerea nostalgica a timpului.. Pierdut intr-o lume muribunda ma ascund in spatele unui zambet fals in speranta unei soarte mai bune.. Cum am putut sa ard paradisul? Trebuie sa respir desi mor din nou.. Vin` si taie toate sforile care ma tin prizonier in propria-mi drama si lasa-ma sa cad lin la tine in brate.. Si of..strange-ma tare in brate si nu imi da drumul! Da-mi putin din forta si curajul tau te rog! Ajuta-ma sa imi construiesc din nou regatul infloritor de altadata.. Vin-o sa impartim impreuna drama ce ma inconjoara! Iti ofer viatza mea in palmele-ti puternice! Fa ce vrei cu ea! Oricum eu nu reusesc sa fac nimic bun! Distruge-ma si mai tare daca vrei sau ajuta-ma sa ma ridic incet incet precum un copil mic ce face primii pasi pe lume! Insa.. in zadar.. Libelula a zburat si nu se mai intoarce..
Am intors clepsidra de nenumarate ori.. Si de fiecare daca am primit acelasi raspuns.. Nu vom fi niciodata fericiti, nu vom fi niciodata pe deplin multumiti.. De ce? Pentru ca intodeauna ne dorim mai mult decat ne putem permite si niciodata nu suntem satisfacuti de ceea ce ne ofera viata cu adevarat.. Nisipul fad si ars, ori de cate ori as intoarce magia timpului, va arata intodeauna aceleasi triste secunde stationare si totusi intr-o continua evolutie.. Insa..daca as sparge clepsidra? S-ar oprii timpul? Totusi trebuie sa intelegem ca libertatea pura in cele mai ascunse neintelesuri consta in simplitatea frumosului neatins..
Si totusi.. E ciudat sa lupti legat in lanturi si sa iti dai seama ca desii iti dai si ultima suflare mai rau te scufunzi.. Sa urlii asurzitor de durerea acida care isi tese plasa in jurul trupului tau fraged si dezgolit.. E crunt sa fi plin de vanatai si sa nu reusesti nicicum.. Insa.. E frumos ca desii tot cazi nu incetezi sa speri.. Te ridici, te impiedici si ajungi iar in acelasi loc tragic insa nu incetezi sa speri pentru ca stii ca nu exista imposibil ci doar frica de a lupta si rutina ruginei de arama! Si iti tii capul drept copile desi corpul iti e tremurand de durere.. Mai ai oare suflet? Da! Esti om si tocmai inima-ti sangeranda a esentza tare de nuc subliniaza curajul coborat pe o petala fina din paradis.. Si te intrebi cititorule.. Cand va rasarii soalele sublim? Cand iti vei deschide larg aripile si vei zbura liber manat de o fericire eterna? Poate maine.. Sau in zile, ani.. Nimeni nu stie cand ingerii iti vor canta dulce din harpa magica de aur pur.. Tu nu inchide ochii si nu inceta sa speri.. Raza de speranta e aproape si te va imbraca cu caldura-i protectoare!
Zi sufocanta de duminica.. Stau in pat si imi zboara in jur fluturi de zahar ars.. As vrea sa stau in ploaia dulce de vara si mi-as dorii ca picaturile calde sa ma topeasca si sa ma faca una cu pamantul.. Sa ma scurg incet spre tine.. Nu am vrut sa creez suferinta.. Nu am vrut decat sa intalnesc un fluture care sa imi presare zahar dulce peste suflet.. Nimeni nu a reusit si doare.. Niciodata nu am cerut mult de la o persoana.. Si atunci de ce nu pot sa iubesc din nou?
Te tot caut dar nu te gasesc nicicum.. Sau, poate, sunt mult prea las, si, dupa toate cele, nu mai am curajul sa imi deschid sufletul in fata ta! Poate tu stai acolo in ploaie cu bratele larg deschise si ma astepti sa te imbratisez! Poate tu ma privesti timit si te plimbi dulce prin visele mele sau poate ma veghezi atunci cand dorm.. Poate ai trecut de nenumarate ori prin fata mea insa eu nu am avut ochi sa te vad.. Poate stai in iarba grasa si verde si imi zambesti angelic! Poate esti o metafora suava dintr-un dulce pastel! Poate esti steaua mea seducatoare din mirificul univers.. Poate esti un fir auriu de nisip ce imi gadila placut trupul.. Poate esti un vers dintr-o frumoasa melodie de dragoste ce imi linisteste sufletul.. Poate esti o pagina galbena dintr-o carte prafuita pierduta undeva in biblioteca.. Esti o minune ce stai acolo timid in ploaie si astepti un semn de la mine.. Esti a mea jumatate! Esti ingerul ce imi vegheaza atent fiecare pas si imi da forta, forta de a lupta, forta de a merge mai departe..
Este trecut de ora 00.. Asadar a venit aceea zi dulce! Sunt foarte fericit si doresc sa imortalizez acest moment aici, pentru ca, acum un an, pe data de 23 mai sa infaptuit o minune! Dumnezeu a coborat din norii pufosi de lapte dulce un ingeras pur si gingas.. M-ai cucerit din prima clipa in care te-am tinut timid in brate! LA multi ani magie cristalina ce aduci intodeauna fericire si voie buna in jurul tau precum niste fluturi ce danseaza in jocul lor aurit la sosirea dulcei primaveri!
Azi implinesti primul tau anisor in lumea pe care o descoperi incetul cu incetul indrumat de dragostea si atentia speciala pe care ai tai grijulii parinti ti-o ofera! Prin ochii tai pot zbura si dansa liber, esti imbracat de o gingasie si o inocenta inegalabila ce intrece si cea mai stralucitoare stea a universului infinit! Dragostea mea mica, raza mea calda de soare..
Unchiul tau iti doreste un viitor pictat cu cristale suave de aur si presarat cu petale fine de casmir ale unui dulce trandafir! Esti mai dulce decat cea mai gustoasa si zaharoasa prajiturica ce exista pe acest pamant! Of cat de frumos esti.. Ochii tai ca 2 perle albastre culese din cea mai pura apa, nasucul tau micut si dulce, barbia ta atent sculptata in cel mai mic detaliu, buzisoarele tale creionate intr-o perfectiune greu de atins impletesc un chip superb parca desprins din basme! Zambetul tau cald imi imoaie sufletul, gungurul tau cristalin imi gadila suav auzul iar in momentul in care imi strangi degetul cu a ta gingasa manutza simt ca urc in paradis!
Unchiul tau te iubeste si iti va fi mereu alaturi! Ingerashii sa iti calauzeasca si sa iti vegheze visele! Te ador si te iubesc mult soarek mik si scump! LA MULTI MULTI ANI!!!!!
Of tu dimineata dulce de primavara tarzie ce vii ca un fir cristalin de nisip batut de un vant plapand.. Ne intalnim iar la aceeasi tigare fada de artar a dulcei insomnii, insa azi ma gasesti puternic ca trunchiul unui copac batran si intelept, copac trecut prin multe incercari ce sta insa drept si neclintit.. Of tu roua cristalina de diamant du-ma undeva departe intr-un loc secret, intr-o dulce evadare catre zile mai bune presarate de magie!
Ingerul meu vibreaza pasiune si dorinta.. Imbratiseaza-ma si accepta-mi toata dragostea calda ce ti-o pot oferii! Impreuna putem crea o lume mai dulce..o lume doar a noastra, un cerc continuu infinit ce nu il poate rupe nimeni nicicum! Soarele imi zambeste gingas.. Este de partea mea si ma va duce undeva departe.. Vin-o cu mine sa zburam in taina si iti voi arata locul meu secret!
Te-am vazut ieri seara.. Erai la fel de minunata si pastelata la fel cum te stiam.. Am simtit din nou aura ta magica pictata cu fericire si multa..of da multa voie buna! Mi-ai transmis raze colorate de o pasiune frumos si gingas parfumata! Mi-ai trezit amintiri cusute cu o magie cristalina, amintiri cababile sa lumineze si cele mai launtrice si intunecate ganduri din negura macabrului.. Of ce perioada.. Cand radeam ca niste copii ori pierdeam vremea cu totii la povesti cum numai noi stiam! Cum imparteam si ultima dulce tigara in taina legaturii noastre puternice ce ne lega!
Cineva mi-a spus niste vorbe de artar azi.. Persoana ce ma inspirat sa scriu aceste randuri.. A zis asa: `` Uita de elementele rele din trecut, priveste cu speranta in viitor, gusta cu toata viata din prezent si cel mai important invata sa ierti pentru ca nimeni nu e perfect si este cel mai mistic gest pe care il poti face!``.. Eu v-am iertat.. Insa oare voi sunteti capabili sa ma iertati si sa treceti peste toate momentele ce au pus capat frumoasei noastre prietenii? Privesc la magicul cer luminat de puterea eterna a stelelor si a lunii! Strig cu putere in speranta ca cineva ma va auzii si imi va calauzii enigma cu un dulce sau amar raspuns..
Probabil toate s-au intamplat cu un scop.. Si toate evenimentele au creat azi niste oameni foarte puternici din toate punctele de vedere.. Cineva mi te-a scos in cale aseara.. Timid si rusinat am avut totusi curajul sa iti adresez cateva cuvinte si sa te strang tare in bratze.. Mi-a fost foarte dor de tine.. Si iti multumesc de caldura si dragostea pe care am simtit-o! A fost frumos.. Si daca a fost numai un simplu moment, tot am sa il pretuiesc pentru todeauna petala fina si calda de trandafir ce mi-a mangaiat suav existenta! Mi-a fost dor de tine..
[Toate cele bune si un simplu te iubesc.. Si nu te-am uitat.. Ai castigat un loc in inima mea si vei ramane etern acolo..]
Ma simt atat de obosit si lipsit de vlaga.. Satul, of atat de satul de toate si de tot..Satul sa gust din aceeasi tigare amara iar si iar la nesfarsit, masca a vietii de inger imperfect pictata anevoios cu un negru incins de sictirul mizerabil al lumii ``fabuloase`` ce ne inconjoara! Scarbit pana peste cap de atata barfa si rautate pe care oricat de tare m-as chinui sa le inteleg nu pot nici cum.. Si cred, defapt nu nu cred sunt absolut sigur ca nu mai exista absolut nimic ce ma poate impresiona in lumea asta atat de ``magnifica``!
Viata este o mare curva si noi suntem niste simpli actori fara de talent grabiti in fiecare zi sa ne autodepasim si sa atingem ego-ul suprem dar nereusind, evident, picam in tristul adevar ce ne inconjoara! N-ai nici o sansa sa supravietuiesti daca esti bun printre spinii ce te invaluie cu un parfum ametitor insa pervers de veninos ce nu cauta altceva decat sa iti suga si ultima farama de energie! Cel mai bine e sa fi mistic cu peroanele care merita cu adevarat si fiara cu restul! Visez poate la o viata mai buna..la o viata roz plina de trandafiri aurii! Sau macar poate.. sa evadez intr-un loc pustiu unde natura zburda libera si omul nu a pasit pe iarba grasa, frageda si virgina si sa imi inund plamanii cu aer proaspat si dulce.. Insa cuvintele ``a visa`` sau ``poate`` sunt periculoase.. Periculoase in ideea ca nu sunt decat niste pure stereotipuri ce ascund, in spatele lor frumos, durul cuvant NICIODATA!
[Insa gasesc inca puterea sa zambesc! Sunt foarte puternic insa azi, ma gasesc putin obosit.. Multumesc persoanelor cu adevarat importante din viatza mea!]
Am simtit nevoia sa scriu aici.. Nu stiu de ce sau cu ce scop insa nu ma pot oprii in acest moment din tastat! Am asa o stare de nevroza si angoasa intinsa la extrem.. E martie si afara ninge.. De cand ma stiu nu suport frigul.. Fug de ger ca si cum as fugii de cel mai negru cosmar al haosului.. Nu stiu azi e ceva in atmosfera.. O aura negativa sau cum zicea a mea surioara : '' E Marte in retrograd si Venus in casa 7''!
Azi nu imi place nici o melodie.. Plimb aidoma winamp-ul cap coada si nu ma mai atrage nimic.. Abia c mai ascult Lady Gaga born this way.. Melodie pe care in restul zilelor o ador.. Dar azi imi provoaca putina greatza insa mult mai putina decat restul melodiilor! Deja aberez..cred..defapt sunt sigur.. Azi mai bne ma ocolesti.. Pentru ca sunt acid si s-ar putea sa arunc cu vorbe grele pe care nu ai vrea sa le auzi.. Sau s-ar putea sa iti dau din starea mea si n-ai nici o vina.. Insa deh.. cred ca si tu ai zile in care nu ai chef de absolut nimic..Am o stare atat de aiurea incat simt ca ma sufoc in propriul corp.. Parca peretii se strang in jurul meu si n-am spatiu sa misc un deget macar.. Si mai sunt si clautrofob pe deasupra.. As face ceva.. nu stiu..orice.. Da ce?Pentru ce?Cand? Unde?Cum? Si ce e mai amuzant e faptul ca in zilele astea mirifice de ``no chef`` parca fiecare vrea ceva de la tine cand tu iti doresti cu ardoare sa fi lasat in pace, in ``lumea ta``..As evada undeva departe, undeva pe o plaja, unde soarele mi-ar mangaia fin chipul si briza marii mi-ar gadila suav corpul.. Ce frumos.. Insa stai..Sunt in Bucurestiul gri si prafuit ce se afunda si se inneaca intr-o zapada care nu mai vrea sa dispara nicicum! Si cica vine incalzirea globala..unde anume?! In fine.. Doamne toate merg excelent astazi.. M-am pus in pat am deschis televizorul... Insa degeaba.. Aceasi stare de nestare.....
[Scriind aici aiurea m-am mai calmat si oarecum m-am amuzat de aberatiile insirate:P! Si.. Astept dulcea primavara]
Iubesc zilele de duminica in care nu fac altceva decat sa ma relaxez si sa uit de toate si de toti.. In care parca agitatia Bucurestiului prafuit de o non-culoare amuteste si intra in hibernare precum un urs satul de iarna friguroasa! Ma uitam la postarile de pe acest blog.. Da intradevar nu am mai scris de mult timp pe aici.. Insa nu pot decat sa fiu fericit ca se intampla acest lucru.. Da poate ca sunt egoist insa acest blog a fost creat intr-un moment de ``cumpana`` al vietii mele.. Mi-a fost un ajutor de nadejde.. Mi-a fost prieten, frate, mama, tata, am plans aici, am scris cu o durere apasatoare ori cu o ura incontrolabila si incet incet am inceput sa scriu si despre fericirea de mult uitata intr-un buzunar, fericire pierduta candva in neantul negru.. Insa acum nu pot sa fac altceva decat sa trag linie.. Oricum trecutul e lasat de mult in urma..Trist ca am trecut prin atatea si ca am fost ``lovit`` cu brutalitate din toate partile si, acum, cand privesc in urma, nu imi vine sa cred cum de am supravietuit amalganului de evenimente tragice venite asa in lant unul dupa altul, unul mai bun ca altul insa sunt fericit ca azi pot zambi fara regret si din suflet! Si da a venit primavara in inima mea! In sfarsit ploua cu flori de cires peste sufletul meu! Nu stiu de ce dar azi am simit nevoie sa trag linie si sa incerc sa concluzionez totul.. Se zice ca in viata cat traim invatzam mereu cate cva nou si ca niciodata nu putem stii totul.. Pot spune ca am trait in ultimele luni cat altii in cativa ani.. Atatea senzatii si emotii, atata durere si suferinta insa sunt fericit pentru ca pot spune ca nu am invatzat decat lucruri bune din aceste experiente si, mi-am dovedit mie, ca sunt o persoana foarte puternica din toate punctele de vedere..
So.. pe scurt.. Am invatat ca banul nu aduce niciodata fericirea insa lipsa lui atunci cand esti invatat cu el poate creea depresii.. Am invatzat ca a sta fara laptop timp de aproape 3 luni atunci cand poate aveam nevoie mai mare sa evadez cumva poate fi foare dureros.. Cum te pot depasii problemele in familie.. Cum poti suferi din dragoste pentru prima data in viatza.. Cum poti primii vesti ``minunate`` de ziua ta atat inainte cat si dupa.. Cum poti primii cel mai frumos ``cadou`` in ajun de craciun..cum cel mai bun amic te poate trada in cel mai urat mod cu putinta.. cum poti sa decazi intr-o secunda..cum e sa simti agonie impsa la extrem..cat de dureros e sa te simti singur pe lume..fara vlaga..stins..fara pofta de viata..fara chef..pierdut in spatiu si timp.. Ce ciudat e sa simti niste sentimente noi straine.. Doamne oare cum am supravietuit?
Insa sunt fericit ca am trait si asa cva in aceasta viata! Si..cel mai important e faptul ca am descoperit ce inseamna cu adevarat prietenia..
SO FRATIORII VERII SI SIS-UL MEU VA IUBESC SI MERCI CA EXISTATI
Asadar sa va spun care este parerea mea despre un prieten adevarat! Ce am invatat eu.. So prietenia adevarata inseamna a alerga prin cel mai frumos si magic vis al paradisului.. Inseamna ceva atat de profund, dincolo de limitele posibilului, inseamna ceva atat de magic ce te face sa plangi cu cristale de fericire, prietenia adevarata inseamna TOTUL! Prietenia adevarata daca ai descoperit-o, deoarece e foarte greu in ziua de azi sa ai un prieten in adevaratul sens al cuvantului, inseamna sinceritate totala in viata ta launtrica cea mai intensa, inseamna a-ti deschide sufletul in fata cuiva precum ai deschide cel mai mare secret al universului! Inseamna ca atunci cand te privesti in oglinda vezi reflexia lui inaintea ta! Prietenia adevarata si sincera inseamna caldura, culoare, presupune ca cineva sa ia parte la soarta plapanda a celuilalt intr-un mod curat si mai ales fara nici un interes ascuns ori barfa malefica! Prietenul adevarat e acela care imparte cu tine si ultima farama de paine, care e capabil sa se trezeasca la 4 dimineata fie si pentru a-ti aduce o bucata din ata fericirii, care te pune in fata lui intodeauna si care iti vede si corecteaza defectele si nu te minte pentru ca asa ``da bine``.. EL e acela care gandeste pentru tine ca pentru el insusi si e capabil sa te ajute sa intelegi ca uneori gresesti..se bucura alaturi de tine sau ia parte la suferintele tale pentru ca cel mai important e sa ai pe cineva alaturi sa te consoleze atunci cand simti ca esti pierdut! Doi prieteni adevarati nu inseamna 2 persoane ci una singura capabila sa lumineze tot universul cu dragoste! Acestia se inteleg din priviri, isi vorbesc prin emotii si traiesc unul prin altul!
So as putea sa scriu la nesfarsit despre ce inseaman o prietenie adevarara! Insa cel mai important sfat al meu este sa nu iti uiti niciodata prietenii si cel mai important sa ii pui tot timpul pe primul loc!
Concluzionand draga blogule cred ca m-am revansat azi in fata ta, aceasta fiind cred cea mai lunga postare din acest blog:P! Si dedic aceasta melodie tuturor amicilor mei:P
[Cand nu mai am putere inchid ochii si realizez ca prietenii mei imi sunt energia vie ce imi curge prin vene]
Dansez prin paradis si zbor liber manat de o fericire eterna.. Ploua cu stele pastelate peste mine si porumbei albi imi calauzesc drumul colorat al viitorului placut parfumat! Te-am visat aseara minune magica! Timpul se oprise in loc iar Eros era gelos pe pasiunea si dorinta ce impleteau trupurile noastre intr-un joc numit dragoste! Si nu eram doua fiinte, eram una contopita din doua suflete mifice, cristale de diamant capabile sa lumineze intreg universul si sa ofere dragoste pretutindeni.. Cele doua fiinte se intelegeau din priviri, vorbeau prin atingeri si isi declarau dragostea prin emoti..
Esti tot ce imi doresc in acest moment de la viata, vorbesti in culori roz si imi furi zambete cu fiecare ocazie magica pe care o petrecem impreuna, iar, daca ma minti, nu conteaza..imi place cum minti.. Nu exista cuvinte care sa descrie ceea ce simt in acest moment.. Nici eu nu recunosc amalganul de emotii care ma incearca din toate partile, sageti dulci de pasiune ce ma gadila placut si ma fac sa radiez si sa plutesc in nori de lapte dulce.. Ai topit gheatza din jurul meu cu caldura ta puternica si mi-ai lumiat sufletul.. Ai reusit sa imi furi inima intr-o secunda lucru ce alti nu au reusit intr-o eternitate! Mi-ai cantat partituri cristaline din harpa de aur a ingerilor.. Cand era totul confuz i-ai dat inimi mele voce sa vorbeasca din nou..
Imi doresc sa iti vad visele.. Vino langa mine sa imi plimb mana pe buzele tale catifelate si sa iti simt respiratia parfumata pe degete.. Sa iti soptesc cuvinte dulci si sa te protejez pentru todeauna..
[Multumesc ca existi si mai ales multumesc ca existi pentru mine]
Hmmm ma intreb cititorule.. Cand a fost ultima data cand te-ai dezbracat de perdelele de matase ce iti ascund frageda si plapanda existenta? Cand ti-ai etalat fara nonsalanta ``nudul`` si ai calcat pe marmura rece ca de gheatza plina de cioburi a vietii demonice si perverse cu picioarele dezgolite? Azi ce alter ego ti-ai creat? Iti iei fite si te uiti la toti de sus in jos, pozezi si nu lasi telefonul din mana (neaparat unul scump) ca si cum ai fi regele universului pentru ca te duci la mall? Sau minti si iti lauzi un amic, te folosesti de el cu nesusinare pentru a-ti fi tie bine si a reusi fara a-ti pasa de consecinte iar mai apoi il barfesti cu nepasare? Sau esti fals, joci teatru, razi sau plangi, mimezi interesul cand defapt nu iti pasa decat de tine si dai dovada de un individualism acru? Sau, sau, sau.... ?
Insa seara ajungi acasa in universul tau.. Te demachezi de tot nimicul ce ti-l croiesti cu mare migala si atentie folosind doar cel mai scump ac de aur in speranta ca ai creat putina magie.. Te dezbraci de mantaua cenusie prafuita si mancata de moli si o pui cu grija in dulap pentru a o purta din nou maine, si iti etalezi ``nudul`` in pustietatea care te inconjoara! Dupa ce iti practici ritualul de evadare din coconul fals te asezi in fata oglinzi si te privesti.. Te intrebi.. Cine e acest chip ce ti se arata? Incerci sa te recunosti insa nu poti! Nu poti in dorinta macabra de a atinge niste idealuri infinite, dorinta in care te-ai pierdut! Te uiti in jur si totul iti este strain.. Si plangi.. Plangi acum pentru ca esti in lumea ta si nu e nimeni sa te descoasa, nu e nimeni sa te judece, nu e nimeni sa profite de greseala ta si sa atinga si mai tare rana ce sangereaza incontinu a tragedie.. Poti fi cu adevarat iar tu insa degeaba.. In final te pierzi in vise si o iei de la capat a doua zi ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat! Ca si cum viata ta ar fi foarte roz iar peste tine nu ploua decat cu petale fine si calde de trandafir! Si te intrebi.. De ce esti singur? Cand se zice ca pentru fiecare exista undeva acolo un suflet pereche.. sau.. Mai grav.. De ce nu ai nici macar un prieten in adevaratul sens al cuvantului? Putini sunt cei care sunt fericiti in adevaratul sens al cuvantului.. Putini sunt cei care traiesc in echilibru si au reusit sa iasa din ceata densa in care se afla.. Tu nu esti unul din ei.. Tu esti pierdut intr-o lume falsa.. Si iti place asa! Te complaci in loc sa faci ceva! Esti singur ca si restu.. Singur cu tine si foarte popular prin tonele de fortarete ce ti le-ai creat in jurul tau!
[Trezeste-te la realitate si fi cu adevarat TU pana nu este prea tarziu.. Nu lasa viata sa treaca pe langa tine fara sens..]
Imi umpli inima cu cristale magice cu fiecare cuvant dulce pe care il rostesti din gurita ta catifelata si fina precum o petala de casmir a unui trandafir vesnic viu! Iti vad reflexia intr-un nisip cald si pur si ma bucur ca un copil la fiecare cuvant soptit cu pasiune.. Ma imbat cu parfumul tau ametitor si ma ridici sus fara sa clintesti nici o farama frageda din tragica mea existenta! Esti raza de aur ascunsa in eternitate ce mi-a luminat sufletul cu o gingasie inegalabila! Prima data cand am vorbit am crezut ca soarele a rasarit in mainile tale iar luna si stelele sunt cadoul tau ce lumineaza negrul brutal al noptii! Ai oprit timpul in loc cum numai tu sti si m-ai cules din neant! Mi-ai dat aripi nobile, aripi noi ce m-au ajutat sa ma imping in sus din nimicul acid in care ma regaseam! Of ce frumos e sa zbori din nou printre ingeri! De cand asteptam momentul asta! Dorinta, pasiune, puterea de a visa, curaj, of ce frumos suna! Si am zburat sus si te-am reintalnit! Erai la fel de frumos si gingas precum te-am gasit odata in paradis plutind pe oceanul vesnic albastru! Mi-ai zambit cald.. si ai deschis larg bratele si ai trimis fluturi viu colorati si parfumati spre mine! M-am uitat si eu la tine si am avut forta sa iti zambesc! Sa iti zambesc cum nu am facut-o niciodata! M-ai strigat si mi-ai zis: ``Vin-o! Azi se va infaptui minunea! Esti magic.. vom fi iar unul singur! Ti-am zis ca ma vei regasi! ``Un fior placut mi-a cuprins tot trupul! Am inceput sa bat cu forta din aripi cu o dorintza acerba sa musc iar din tine, mine de altadata! Si te-am imbratisat in taina! Am patruns in tine intr-o clipa de aur! Si ingeri au inceput sa danseze de fericire in jurul meu! Sunt viu iar in adevaratul sens al cuvantului! Pot zbura din nou, pot crea magie, pot visa si cel mai important pot iubi din nou! Multumesc tuturor persoanelor care mi-au fost alaturi! Ma plec in fata voastra si sunt bucuros ca existati! Nu am sa va dau drumul niciodata:P!
A fura este cel mai urat lucru din lume! A minti cel mai bun prieten asa cum ne numeam noi odata e si mai grav! Tu le-ai facut pe amandoua ! Erai persoana la care ma asteptam cel mai putin sa faca asa ceva insa vezi tu este nevoie de astfel de fapte pentru a putea vedea cu adevarat ce se ascunde in spatele unei masti, chip cioplit de lut murdar! Am fost foarte bulversat de creatura pe care am descoperit-o in tine!Ai cazut in ochi mei, de la statutul de inger la statutul de demon intr-o clipa, clipa ce a parut o vesnicie! Tot ce ai croit cu fir de aur intr-o eternitate sa transformat in plasa de paianjen a unei vaduve negre! Simteam compasiune si regret pentru tot ce sa intamplat, imi parea rau, regratam amarmic insa ai stiut sa imi intorci sentimentele la 180 de grade intr-un moment! Credeam ca le-am trait pe toate ca nu se va mai intampla altceva ``minunat`` insa tu ai stiut sa arunci bomba tragica in golul infinit! Ai aripi, insa nu de inger asa cum credeam eu, ci de liliac morbid ce absoarbe sangele viu din toti si il transforma in venin ce ataca cu brutalitate fara ai pasa de consecinte! Ce frumos e cum niste evenimente din trecut isi gasesc raspuns in prezentul acid! Ce frumos ca minciuna niciodata nu ramane in picioare! Ma bucur ca am putut sa vad ca nu creai nimic altceva decat arta dezolanta! BRAVO ai toate felicitarile mele! Aplauze pentru tot ce ai creat! Viespe plina de venin! Insa spectacolul sa terminat actor grabit ce esti! Ai facut multe erori, cortina a cazut si nu mai este nimeni in public! Tine-o tot asa ca faci foarte bine! Insa nu te judec, tu si nu mai tu sti pentru ce ai actionat asa! Ai incalcat doua din cele 10 porunci si iti vei primi cu siguranta pedeapsa!
[Multumesc ca mi-ai deschis ochii! Cel ce mai ieri te consideram Eul meu etern insa azi ai picat]
Hmm imi place cand nu am ce face sa imi omor timpul pe youtube.. Sa alerg dintr-un video in altu`, sa descopar melodi noi, filme interesante ori videoclipuri amuzante! Azi vizitand ``parcul`` infinit am descoperit un video ce mi-a trezit o amintire frumoasa din coplilarie:P! So iata:
Nu stiu voi dar eu cand eram mic nu ratam nici un episod din aceste minunate desene animate! Emotie, curaj, putere,devotament, dragoste.. Desenele astea chiar exprimau niste emotii profunde! Protagonista Usaghi lupta cu atata pasiune si daruire si exprima atata emotie cristalina in lupta contra raului! Nu renunta nici o clipa si oferea dragoste pretutindeni, etern.. Pe mine m-au impresionat si inca ma impresioneaza cand mai urmaresc episoade vechi! Prefer sa reduc totul la un singur cuvant! MAGIE!
Cand eram mici tot timpul puneam clasica si stresanta intrebare ``De ce?``, in incercarea de a musca putin cate putin din cunoasterea vieti ce ne inconjura! Insa azi ma intreb.. De ce am devenit atat de rai? Chiar asa am uitat sa iubim? Ne grabim si alergam toata ziua prin lucruri complicate in dependenta lacoma de a ajunge cat mai sus si printr-un indivilualism acid si extrem calcam pe oricine ca si cum am strivi un gandac intr-o nepasare acra, totul pentru a ne fi noua bine! Barfa e la colt de strada, rautatea te loveste din toate directiile, graba te impinge de la spate pentru a nu ramane in urma, dependenta de tehnologie te impinge in lumi ``mirifice``.. Incearca sa iti inchizi telefonul, sa ascunzi laptopul, sa pierzi pe undeva televizorul si sa nu iti gasesti cheile de la masina! Ai putea? Iti zic eu ca NU! Vorba Simonei Gherghe: ``Visăm pe google, rîdem pe facebook, ne dăm întalnire pe mess. Ne trăim iubirile în sms-uri şi ne amăgim c-am fi fericiţi``! Viata trece pe langa noi fara sa vedem! De ce? Pentru ca suntem mult prea hipnotizati in dorinta de a atinge niste idealuri imposibile!
Opreste-te macar pentru o clipa in loc din graba in care te gasesti oriunde ai fi, sub orice chip te-ai arata! Trage cu putere in piept aer proaspat si priveste in jur! Bucura-te de bogatia simplitatii, de frumosul naturii si elibereaza-ti simturile inchise in tine! Fi macar pentru o clipa bun! Uite-te la cel de alaturi inaintea ta, ajuta-l daca iti intinde mana si cel mai important invata sa iubesti cu adevarat!
Esti argintul viu al sufletului meu.. Pardon aurul pretios al existentei mele fragede.. Sau mai bine zis diamantul dulce atent taiat in cel mai mic detaliu al fericirii.. Ai trimis petale fine de nufar din lacul bunastarii exact cand aveam nevoia ceea mai mare! Iti multumesc fiinta inocenta pentru ca mai cautat cand eu am uitat de totzi si mai ales cand am uitat de TINE Luceafar cald al noptii.. M-ai gasit desi m-am ascuns de toti cum numai tu stii..probabil prin magia cristalina pe care o portzi in inima-ti mirifica.. Si gasindu-ma, desi nu meritam nici o picatura din atentia ta, ai preluat o parte din povara ce imi incarca sufletul si m-ai facut sa zambesc.. Esti minune! Esti incarcata de o aura atat de pozitiva ce lumineaza intreg universul iar rasul tau cristalin imi gadila si trezeste si cele mai adormite simturi pierdute candva in neant.. Mai am de luptat insa tu m-ai impulsionat cu voiosia si caldura ce te inconjoara! Oricat de indurerata mi-ar fi inima nu pot pur si simplu sa fiu trist sub nici o forma cand vorbesc cu tine sau cand te vad! Nu stiu cum faci da esti un inger ce a aprins o raza de speranta in sufletul meu!
[Iti multumesc ca existi sis..Esti speciala fi TU in continuare fi Magica]
Hmmm am reusit si eu intr-un final, ``dupa lupte seculare ce au durat 100 de ani`` sa intru cum se zice ``in randul lumii`` si anume sa imi fac profil de facebook :P! Cred ca ramasesem singurul pamantean ce nu avea o asemenea ``jucarie`` de socializare! Cel mai funny a fost faptul ca am si fost la ultima emisiune din sezonul 2010 de la Carcotasi ca fan facebook desi nu aveam pe atunci asa ceva:))! In fine m-am chinuit ceva dar mai cu ajutor mai fara am deslusit misterele acestui ``mirific`` site ce a facut un pusti, destept ce-i drept, sa stranga o avere colosala. Nu sunt insa de acord cu acest tip de ``socializare`` ce ne priveaza intr-un fel de libertate si ne arunca in spatele unui ecran mut fara a putea interactiona real cu o persoana, fara a putea sa analizam gesturile ori mimica sau fara a simti emotia unei discutii normale si de a realiza o frumoasa ``reactie chimica``. Dar asta e ce pot face..traim in secolul vitezei si trebuie sa ne adaptam cum putem:P! So ma gasiti Sub numele de Razvan Nitu pe facebook sau la link-ul: http://www.facebook.com/photo.php?fbid=161862880520989&set=a.161862807187663.34780.100000918341167¬if_t=photo_reply#!/profile.php?id=100001978995168
Hmm.. Nici nu stiu cum sa incep:P.. Dar doresc sa picur o pata de culoare calda in acest blog batut de un vant rece de gheata topita de o durere asurzitoare si toropitoare! So.. De 3 saptamani incoace se intampla un lucru magic in Mall Baneasa.. In fiecare sambata frumoasele bebeluse de la Cronica Carcotasilor danseaza cu zeci de bucuresteni care au chef de miscare si de voie buna. Totul intr-un flash mob realizat ca la carte! Si pentru ca deocamdata nu ma pricep sa scriu despre lucruri frumoase, am sa las imaginile sa vorbeasca de la sine! Enjoy!
Sambata 8 ianuarie
Sambata 15 ianuarie
[Si, te astept si pe tine cititorule, sambata viitoare sa te umplii de voie buna! Pana atunci invata dansul si alatura-te noua!]
Sunt eu cu mine.. Sau defapt eu cu nimeni.. Sau mai bine nu e nimeni si nimic.. Cufundat adanc intr-o insomnie bolnava de care sufar de vreo 2 luni incoace.. As adormi da nu pot.. Nu pot la apasarea gandurilor negre, povara lacoma ce nu vrea sa ma parareasca nicicum! Plange si cerul cand ma priveste, iar luna sa ascuns printre nori satula sa ma priveasca in angoasa ce ma inconjoara.. Imi aprind o tigara si trag insetat de o dorinta de a evada intr-o lume mai buna.. Tin pret de cateva secunde fumul in piept iar gustul intepator ce ma ameteste imi da satisfactie.. Ma simt mai bine pret de cateva secunde, secunde care nu as vrea sa se termine niciodata.. Insa tigarea ajunge aproape de final.. O sting si imi dau seama ca lucrurile care ne fac fericiti ajung intodeauna intr-un punct mort si se sting.. Dispar intr-o secunda la fel de repede cum au aparut si ne-au patruns in minte si suflet.. Raman o amintire dulce in trecut dar acra in prezent ce te face sa iti doresti sa traiesti vesnic in clipa fericiri, sa traiesti iar si iar acelasi lucru magic.. Dispar precum o lumanare ce arde cu putere la inceput dansand de fericire si voie buna, lumanare ce ajunge sa palpaie spre final pana ce isi da indurerata si lipsita de vlaga duhul..
Imi vine in minte un singur cuvant.. Un cuvant plin de emotie ce suna limpede: INOCENTA.. Imi exprima o puritate cristalina greu de egalat.. O ploaie de vara fina si racoritoare ce face natura sa zburde de fericire.. O petala catifelata a unui crin alb imperial ce imi mangaie fin chipul si imi imbata placut simturile! Imi doresc sa fiu din nou COPIL:)! Sa zbor liber fara sa cad, fara sa imi pese de angoasa orasului plumburiu in care ma aflu.. Sa dansez de fericire precum fluturi viu colorati ce isi bat aripile intr-un sincron bine calculat! Magia fericiri vesnice, steaua plina de viata a eului perfect, libertatea de a visa pana dincolo de limitele imposibilului, perfectiunea frumosului..
Zboara fluture de molie putrezit.. Zboara frenetic, inaltate peste norii plumburii si greoi, poarta-mi sufletul zdrobit dincolo de nimicul acid in care ma gasesc.. Iti dau drumul din inchisoarea dezastrului in care te-am tinut prizonier.. Am simturi grii..insa lumina ta timida din intuneric respira speranta unei noi vieti.. Desi am obosit sa fiu aici unde ma bantuie durerea, simt un tremurat de sperantza in tine! Ma vad prin ochi tai! Te rog vibreaza-ti catifelat aripile de ceara topita si rupe vraja in care ma aflu! Ridica-te in paradis si aduna toata fericirea si dragostea din univers! Aduna gratios si suav tot ce e mai bun si lasa in urma tot ce e mai rau cu brutalitate si dispret! Cand intalnesti ingerii spune-le ca mie dor de magia lor si ca am sa ajung la ei in curand.. Zboara fluture de molie putrezit.. Zboara lin, inalta-te suav si pierde-te in cerul albastru pur ca o roua cristalina, poarta-mi sufletul zdrobit in aura magica a luminii divine! Intoarce-te la rasarit, intoarce-te fericit si implinit! Coboara lin din nou la mine intregit, pe curba curcubeului mirific, in forma unui fluture de un colorit orbitor de placut! Presara cu flori de casmir si cristale fabuloase peste mine! Adu-mi sufletul vindecat, fericit de minunatiile prin care l-ai purtat! Sa patrunda in mine ca o raza calda de speranta si sa imi dea iar aripi nobile de inger! Sa ne inaltam impreuna, sa dansam de fericire si voie buna!
[Zboara fluture de molie putrezit.. Si-ntoarcere rege fericit..]
Scrii cu condei de aur dintr-un stilou morbid ce isi infige acele pline cu venin in degetele tale magice! Transformi si cel mai sumbru cimitir intr-un parc vesel de distractii in care copiii zburda liberi fara griji! Trasezi un curcubeu plin de speranta prin fiecare cuvant melodios asternut pe o coala galbejita ce prinde viata sub forta ta interioara! Exprimi culori calde, desenezi lucruri pastelate, ridici un castel de clestar..ma plec in fata profunzimi tale si ma inchin la creatia ta! De asemenea ma pun indurerat in genunchi, neavand forta de a te privi in ochi si iti adresez un cuvand ce stiu ca nu va schimba cu nimic istoria scrisa si mai ales..valoarea gandurilor tale.. Dar totusi simt nevoia sa iti adresez, macar aici, timid, un simplu IARTA-MA!
[Sper in zadar ca drumurile noastre se vor intersecta intr-o zi, zi in care va plange cerul de minunea infaptuita..Magie ce iti port numele]
Dragostea ta lumineaza intreg universul cu o sclipire divina! Iti ofer viata mea drept jertfa! Esti tot ce eu n-am putut fi si tot ce eu n-am putut crea! Esti Eul meu perfect etern! Esti Eu dar totusi Tu sub o forma magica ce ma face sa imi doresc sa fiu Eu prin Tine! Tu esti puternic Eu sunt slab, Tu esti minunat Eu sunt un nimic, Tu esti divin Eu sunt luciferic, Tu lupti Eu cad, Tu visezi si creezi eu distrug, Tu esti Eu perfect, Eu sunt Tu morbid! Am incercat un Noi, mi-ai dat aripi, am incercat sa ma ridic, sa zbor spre Tine insa nu am avut forta sa ma culeg din neant! Eu am distrus un Noi si am creat un NIMIC... Te-am tras in jos si am reusit un Eu perfect negativ! Am distrus armonia si am creat un dezechilibru si un haos total in Univers!
[Vin` in lumea mea, pune-mi 2 flori de mucegai si aprinde-mi o lumanare la capatai..]
Cad treaz intr-un cimitir plin de teama! Ma uit in jur si un fior rece ma trece din cap pana-n picioare ca si cum as fi simtit cea mai friguroasa durere izbita intr-un craniu gol.. Stau ingenunchiat si inchid ochi pentru o clipa in speranta ca ma voi trezi din acest meschin cosmar in care ma gasesc! Un val de tunete si fulgere imi strabat ochi negri sticlosi de un nimic brutal ce imi violeaza corpul intr-un joc infinit al pierzaniei! Ceva luciferic imi rade in cap haotic si imi rasuna asurzitor indemnandu-ma sa ridic privirea! Nu vreau imi spun.. Insa niste maini demonice imi cuprind capul zdrobit si ma forteaza sa ma uit la ceva ce nu as vrea sa vad niciodata! O piatra funerara daramata de nepasarea unui gol ciclonic mi se arata! Numele-mi apare scris cu pamant arhaic si inlemnesc la citirea celor 6 litere aidoma insirate intr-un dans jalnic de plumburiu.. Un vand imi strabate sudoarea de pe frunte, sudoare ce nu se rusineaza sa imi apara in frigul acid de gheata ce ma-n conjoara! Copaci trosnesc haotic si imi plang la capatai cu frunzele toropide de durere! Imi spun ca nu este adevarat! N-am murit inca traiesc! Nu am reusit inca sa lupt in dorinta de a-mi depasi conditia umana! O voce calda cristalina imi gadila suav auzul.. `` Ai murit metaforic! Fizic inca traiesti! Insa ti-ai pierdut nemurirea de alta data! Ai devenit un simplu muritor, gol si plin de teama! Nu mai esti Luceafarul de altadata! Ti-ai pierdut stralucirea si ai cazut intr-o clipa distrugand tot ce ai creat intr-o eternitate! Arunca-te in gol si in adrenalina feroce cauta un colac de salvare! Raspunsul spre fericire este atat de aproape insa tu te pierzi in lucruri complicate!Acum dormi..poate intr-o zi vei intelege..``
[Tresar si adorm cu ochi deschisi intr-o dulce insomnie]
Sunt ceva insa numai eu nu sunt! Sunt tot ce nu ar trebui sa fiu si nu sunt ce as visa sa fiu. Sunt un pestisor auriu putrezit ce altadata implinea dorintele tuturor..sunt un nimic..sau nici macar atat.. Sunt picat intr-un spatiu gol si sunt pustiu cu mine, mine care defapt nu exista.. Ma caut printre dezamagiri si nu ma gasesc nici in cel mai negru cosmar al haosului.. Alerg printre oase putrezite ce trosnesc de durere si se transforma in scrum cu fiecare pas pe care il fac, ma pierd printre spini ucigatori ce nici macar nu vor sa ma atinga, ma lupt cu demonii ce mi te i-au pe mine departe si nu reusesc sa clintesc nici macar o caramida de otel croita in jurul meu...
Mi te gasesc in paradis zambind dulce intr-un ocean albastru, pasind pe apa liber si lin ca un fulg moale de casmir! Radiezi de fericire, ai ochi luminati de o putere divina si imi arunci o privire plina de siguranta, taioasa si patrunzatoare ce strapunge orice limita greu de atins! Ploua cu petale de trandafiri peste tine, petale albe, pure ale caror mireasma ma imbata melodios ca un cantec de dragoste ce iti da fiori placuti in tot corpul! Inspiri incredere si putere, esti limpede precum cel mai pur si frumos diamant, impui respect, dorinta si altruism si.. Ridici mana spre mine.. Cristale orbitoare iti ies din degete si ma invaluie intr-o dorinta de a te devora intr-o clipa ce ar insemna o eternitate!
Pleci capul fin intr-o parte si imi zici melancolic: `` Nu te TEME! Vino! Ia-ma din nou in tine! De cand te astept! Tu mai alungat si tot tu ma poti face tu de altadata! Crede, nu ceda, nu ma lasa, ma vreau inapoi in mine! Sa ma intregesc iar! Hai! Curaj!`` Ma uit, am impresia ca visez, insa tu stai acolo neclintit si ma astepti.. Incep sa pasesc timid si un tremurat imi invaluie tot trupul iar tu ma astepti acolo in largul oceanului perfect albastru.. Briza imi mangaie pasnic chipul si soarele cald ce lumineaza prin tine imi da forta! Ma afund si apa isi inchide tonul precum as pica un tus negru intr-o apa pura.. Tu plutesti eu cu fiecare pas pe care il fac spre tine, spre minele de altadata, ma afund incet dar sigur! Demonii rad in spatele meu cu un zambet malefic! Sunt perfect constienti ca nu voi reusi! Insa tu ridici si cealalta mana si strigi:``Nu renunta! Stiu ca poti! hai musca din viata si imbratiseaza-ma in tine!`` Apa se adanceste si ma provoaca sa innot! Nu renunt, inaintez, sper ca te voi atinge insa demonii devin agitati si se napustesc asupra mea si ma trag inapoi ... Te intristezi insa te uiti cu incredere si imi spui: `` Ma vei gasi din nou cand vei fi cu adevarat pregatit! Nu renunta! Sunt foarte aproape! Poti! Nu inceta sa visezi si sa speri! Va veni ziua in care te vei regasi in minte, mine tu de altadata!``
[Auzind astea incerc sa te cred..nu mi te-am cucerit astazi insa mi te voi cuceri intr-o zi magica]
Alergam prin vise, ne ascundem in cuvinte, ne imaginam lumi perfecte, alergam dupa niste idealuri imposibile, luptam, incercam, visam, asteptam, speram si..intr-un final picam in haos.. Dezamagiri, regrete, durere, suferinta, depresi.. TEAMA.. Picam in neant.. Incercam sa ne ridicam.. Ne agatam de orice mana intinsa.. Gresim.. Profitam.. Perversiune, nesimtire, rautate.. Ne incearca un val imens de emotii.. Vrem sa ne ridicam la suprafata insa fiecare gest disperat ne trage si mai tare in jos.. Ne innecam si murim in interior.. Intram in transa.. Parca intram in coma.. Ceasul ticaie.. Totul merge inainte insa noi ne-am oprit in loc.. Ne-am blocat, am clacat, ne-am pierdut de noi si de lume.. Suntem secati.. Totul se misca in jurul nostru atat de repede insa cu fiecare pas pe care incercam sa il facem defapt facem 10 inapoi.. Dormim treji, in zile senine vedem numai intuneric, zburam cand suntem ingropati adanc, castigam cand pierdem.. Zdobiti, distrusi, sfasiati, ne pierdem intr-un infinit de dezamagiri.. Inimi zdrobite, suflete pierdute, frica de a mai visa, durere..
Ah.. Unde esti tu FERICIRE, unde esti tu DRAGOSTE, unde esti tu POFTA DE VIATA..unde? De ce va ascunde-ti de mine? Imi doresc sa imi traiesc viata sedat pentru ca imi place sa zbor.. Am nevoie de aripi noi! Ard in suferinta! Sunt sfasiat de 1000 de sageti pline cu venin, ma innec cu fum, inghit otrava tragediei, cad cad si iar cad.. Nu reusesc sa ma ridic.. Cand simt ca imi revin defapt pic si mai tare in pierdere.. Oare voi mai fi iar om? Ah unde esti tu parfum ametitor si imbietor al IUBIRII? Ah cum mi-as umple plamanii cu tine! Vreau sa ma ametesti si sa imi umpli sufletul cu fericire! Insa..nu apari..te astept, visez, sper.. Usa e larg deschisa pentru tine.. Oricine ai fi, oriunde te-ai ascunde.. Si tu gust dulce al POFTEI DE VIATA.. Vin-o mai repede si lasa-ma sa ma infruct cu o pofta perfida din tine si cu un egoism extrem sa te tin prizonier in mine si sa nu iti dau drumul niciodata! Si tu atingere fina si catifelata a FERICIRII.. Strange-ma cu putere in brate pana nu mai am aer! Sufoca-ma, fa-ma sa zambesc din nou cum nu am facut-o niciodata! Cele 3 elemente magice care imi lipsesc din viata! Le doresc cu o pasiune perversa! M-as iubi cu voi etern... Va astept..nu incetez sa sper.. Insa mi-e frig, tremur in intunericul care ma inconjoara.. Am inghetat fizic si psihic.. Sunt pierdut in spatiu si timp si caut o cale de evadare.. M-am inchis in mine si caut cheia intr-un infinit de posibilitati.. Astept aceea raza speciala care sa ma trezeasca din amorteala in care am picat.. Elibereaza-ma din lanturile durerii! Da-mi drumul, da-mi voie sa ma ridic.. Ma doare..curge sange tragic..
[Astept, astept, astept..pana apari adorm si ma pierd in vise]
