Insa seara ajungi acasa in universul tau.. Te demachezi de tot nimicul ce ti-l croiesti cu mare migala si atentie folosind doar cel mai scump ac de aur in speranta ca ai creat putina magie.. Te dezbraci de mantaua cenusie prafuita si mancata de moli si o pui cu grija in dulap pentru a o purta din nou maine, si iti etalezi ``nudul`` in pustietatea care te inconjoara! Dupa ce iti practici ritualul de evadare din coconul fals te asezi in fata oglinzi si te privesti.. Te intrebi.. Cine e acest chip ce ti se arata? Incerci sa te recunosti insa nu poti! Nu poti in dorinta macabra de a atinge niste idealuri infinite, dorinta in care te-ai pierdut! Te uiti in jur si totul iti este strain.. Si plangi.. Plangi acum pentru ca esti in lumea ta si nu e nimeni sa te descoasa, nu e nimeni sa te judece, nu e nimeni sa profite de greseala ta si sa atinga si mai tare rana ce sangereaza incontinu a tragedie.. Poti fi cu adevarat iar tu insa degeaba.. In final te pierzi in vise si o iei de la capat a doua zi ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat! Ca si cum viata ta ar fi foarte roz iar peste tine nu ploua decat cu petale fine si calde de trandafir! Si te intrebi.. De ce esti singur? Cand se zice ca pentru fiecare exista undeva acolo un suflet pereche.. sau.. Mai grav.. De ce nu ai nici macar un prieten in adevaratul sens al cuvantului? Putini sunt cei care sunt fericiti in adevaratul sens al cuvantului.. Putini sunt cei care traiesc in echilibru si au reusit sa iasa din ceata densa in care se afla.. Tu nu esti unul din ei.. Tu esti pierdut intr-o lume falsa.. Si iti place asa! Te complaci in loc sa faci ceva! Esti singur ca si restu.. Singur cu tine si foarte popular prin tonele de fortarete ce ti le-ai creat in jurul tau!
[Trezeste-te la realitate si fi cu adevarat TU pana nu este prea tarziu.. Nu lasa viata sa treaca pe langa tine fara sens..]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu