sâmbătă, 22 octombrie 2011

Gol

          Nu ma mai recunosc deloc.. Totul este o ruina in jurul meu.. Nimic nu merge bine.. Sunt o epava uitata undeva pe fundul oceanului Atlantic inghetata de durerea ce o port in inima-mi drogata de frica! Pasesc cu teama pe niste spini ucigatori insa nepasator pentru ca oricat de tare m-as chinui nu vad nici o urma de speranta in viitor.. Lumanarea sa stins de durerea lacrimilor sangerande ce au curs secate pe ea.. Nu mai pot ma simt sfarsit si lipsit de orice putere de a mai lupta.. Durerea imi este jumatate, frica imi curge acru prin vene iar raul mi-a invadat intreaga-mi frageda existenta.. Ma simt atat de pierdut si gol in interior.. Sunt inconjurat de atatea persoane insa parca totul se misca atat de incet.. Am invatzat sa fiu atat de fals, am invatat sa ascund totul atat de bine incat am creat o fortareata atat de nepatrunzatoare in jurul sufletului meu ce nimeni nu reuseste sa o strapunga.. Cine nu ma cunoaste cu adevarat ma invidiaza insa daca ar stii ce drama port eu in inima, povara ce ma trage jos in negrul muribund, nu si-ar dorii sa fie nici macar o secunda in pielea-mi rece! Si of am facut atata lume sa sufere in incercarea-mi disperata de a ma salva.. Fara nici o vina probabil si tu ai cazut in plasa-mi deasa ce ti-a creat rani adanci..  Te-am luat captiv ai incercat sa ma salvezi, nu ai reusit iar eu te-am aruncat ca pe o carpa! Desi poate tu te atasasei de mine, poate tu ma iubeai insa eu nu am reusit sa iti impartasesc sentimentele..
          Si totusi.. Cu un egoism nesimtit stau si ma intreb.. Ce vina am eu ca imi doresc dar ca inima nu poate? Ce pot face sa imi deschid sufletul in fata cuiva si sa simt din nou dulcele sentiment al iubirii? E foarte tragic sa nu poti spune din nou cuiva te iubesc din inima.. Mi-as dorii sa mor.. Stiu suna urat insa nu mai  vad nici o cale de scapare din aceasta inchisoare a pierzaniei in care ma aflu.. Si doare.. Daca ai stii cat poate sa doara.. Nu ai putea suporta nici macar un gram din suferinta mea.. As putea umple un ocean cu atatea lacrimi ce mi-au inundat de atatea ori chipul.. Mi-am inchis inima intr-un saculetz prafuit si l-am prins cu un lacatel ruginit si acum nu mai gasesc cheia spre eliberare.. Intr-un fel ma mai eliberez scriind aici dragul meu blog.. E singura mea cale de evadare din transa in care ma regasesc.. Incerc sa iert trecutul, sa il las undeva in urma insa nu reusesc nicicum! Vreau sa vad din nou soarele in viata mea, sa ma mangaie cald si gingas si sa imi dea din nou forta sa lupt, sa ma ridic in sus, sa pot merge mai departe.. Dar nu apare si am incetat sa mai sper! Asta e.. Viata oricum merge inainte cu rele pentru ca lucruri bune nu mai exista de mult timp.. Imi port in continuare lanturile durerii si merg timid mai departe.. Am reusit sa supravietuiesc pana acum.. O voi face si in continuare.. Asta imi este deocamdata tristul destin.. Raza de speranta sa stins.. Aripile de inger au ars iar eu am murit de tot in interior.. Gol.. Atat de gol..

luni, 29 august 2011

Drama king

          Traim intr-o lume perfecta innecata in minciuni si sufocata de atata perversiune acida! Regatul meu se scufunda intr-o mare involburata si infinita plina de durerea pe care am incercat sa o ucid dar nu am reusit sa aduc decat si mai multa! Ostasii nu mai au forta sa lupte cand regele lor este pierdut.. Florile de hartie uscata sunt singurele martore ce imi cunosc amaraciunea ce-o port in trupu-mi fraged iar norii plumburii trimit bomboane toxice catre inima-mi zdrobita.. Imobilizat de frica si innecat in lacrimi inteleg ca sunt mult prea mic pentru a insemna ceva sau pentru a putea face ceva.. Inima parca mi se zbate in palme rupta in bucati mult prea mici si ascutite pentru a putea fi puse la loc! Sunt oare prea pierdut ca sa fiu salvat? Bine ai venit in lumea mea mult prea acra pentru a putea fi indulcita.. Inneaca-te cu mine in deziluzii si pierde-te in vise de mult stinse..
          Nu pot sa imi dau seama ce ma tine inca aici cand sunt atat de gol si pierdut in interior.. As pleca undeva departe fara regret si fara sa ma uit inapoi undeva unde sa incep o viatza noua! Ce folos are viata cand nu ai pentru cine sa traiesti? Cand nu ai acel inger alaturi care sa iti calauzeasca drumul si sa te mangaie dulce cu petale fine de crin.. E trist sa te invarti in cerc si sa ajungi iar si iar la aceasi concluzie, in acelasi fad si prafuit loc.. Lumanarea inca palpaie timid.. Insa nu pentru mult timp.. Nu mai are forta.. Parca si ultima raza de speranta a disparut.. Ochii regelui nu mai au aceeasi sclipire eterna de aur, sclipire de mult pierduta undeva in trecutul ars de trecerea nostalgica a timpului.. Pierdut intr-o lume muribunda ma ascund in spatele unui zambet fals in speranta unei soarte mai bune.. Cum am putut sa ard paradisul? Trebuie sa respir desi mor din nou..  Vin` si taie toate sforile care ma tin prizonier in propria-mi drama si lasa-ma sa cad lin la tine in brate.. Si of..strange-ma tare in brate si nu imi da drumul! Da-mi putin din forta si curajul tau te rog! Ajuta-ma sa imi construiesc din nou regatul infloritor de altadata.. Vin-o sa impartim impreuna drama ce ma inconjoara! Iti ofer viatza mea in palmele-ti puternice! Fa ce vrei cu ea! Oricum eu nu reusesc sa fac nimic bun! Distruge-ma si mai tare daca vrei sau ajuta-ma sa ma ridic incet incet precum un copil mic ce face primii pasi pe lume! Insa.. in zadar.. Libelula a zburat si nu se mai intoarce..

[Vreau sa iubesc din nou...]

vineri, 24 iunie 2011

Clepsidra de cioburi..

          Am intors clepsidra de nenumarate ori.. Si de fiecare daca am primit acelasi raspuns.. Nu vom fi niciodata fericiti, nu vom fi niciodata pe deplin multumiti.. De ce? Pentru ca intodeauna ne dorim mai mult decat ne putem permite si niciodata nu suntem satisfacuti de ceea ce ne ofera viata cu adevarat.. Nisipul fad si ars, ori de cate ori as intoarce magia timpului, va arata intodeauna aceleasi triste secunde stationare si totusi intr-o continua evolutie.. Insa..daca as sparge clepsidra? S-ar oprii timpul? Totusi trebuie sa intelegem ca libertatea pura in cele mai ascunse neintelesuri consta in simplitatea frumosului neatins..
          Si totusi.. E ciudat sa lupti legat in lanturi si sa iti dai seama ca desii iti dai si ultima suflare mai rau te scufunzi.. Sa urlii asurzitor de durerea acida care isi tese plasa in jurul trupului tau fraged si dezgolit.. E crunt sa fi plin de vanatai si sa nu reusesti nicicum.. Insa.. E frumos ca desii tot cazi nu incetezi sa speri.. Te ridici, te impiedici  si ajungi iar in acelasi loc tragic insa nu incetezi sa speri pentru ca stii ca nu exista imposibil ci doar frica de a lupta si rutina ruginei de arama!  Si iti tii capul drept copile desi corpul iti e tremurand de durere.. Mai ai oare suflet? Da! Esti om si tocmai inima-ti sangeranda a esentza tare de nuc subliniaza curajul coborat pe o petala fina din paradis.. Si te intrebi cititorule.. Cand va rasarii soalele sublim? Cand iti vei deschide larg aripile si vei zbura liber manat de o fericire eterna? Poate maine.. Sau in zile, ani.. Nimeni nu stie cand ingerii iti vor canta dulce din harpa magica de aur pur.. Tu nu inchide ochii si nu inceta sa speri.. Raza de speranta e aproape si te va imbraca cu caldura-i protectoare!

duminică, 5 iunie 2011

Fluturi de zahar ars

          Zi sufocanta de duminica.. Stau in pat si imi zboara in jur fluturi de zahar ars.. As vrea sa stau in ploaia dulce  de vara si mi-as dorii ca picaturile calde sa ma topeasca si sa ma faca una cu pamantul.. Sa ma scurg incet spre tine.. Nu am vrut sa creez suferinta.. Nu am vrut decat sa intalnesc un fluture care sa imi presare zahar dulce peste suflet.. Nimeni nu a reusit si doare.. Niciodata nu am cerut mult de la o persoana.. Si atunci de ce nu pot sa iubesc din nou?
          Te tot caut dar nu te gasesc nicicum.. Sau, poate, sunt mult prea las, si,  dupa toate cele,  nu mai am curajul sa imi deschid sufletul in fata ta! Poate tu stai acolo in ploaie cu bratele larg deschise si ma astepti sa te imbratisez! Poate tu ma privesti timit si te plimbi dulce prin visele mele sau poate ma veghezi atunci cand dorm.. Poate ai trecut de nenumarate ori prin fata mea insa eu nu am avut ochi sa te vad.. Poate stai in iarba grasa si verde si imi zambesti angelic! Poate esti o metafora suava dintr-un dulce pastel! Poate esti steaua mea seducatoare din mirificul univers.. Poate esti un fir auriu de nisip ce imi gadila placut trupul.. Poate esti un vers dintr-o frumoasa melodie de dragoste ce imi linisteste sufletul.. Poate esti o pagina galbena dintr-o carte prafuita pierduta undeva in biblioteca.. Esti o minune ce stai acolo timid in ploaie si astepti un semn de la mine.. Esti a mea jumatate!  Esti ingerul ce imi vegheaza atent fiecare pas si imi da forta, forta de a lupta, forta de a merge mai departe..

luni, 23 mai 2011

Ingelash dulce..:x



         
          Este trecut de ora 00.. Asadar a venit aceea zi dulce! Sunt foarte fericit si doresc sa imortalizez acest moment aici, pentru ca, acum un an, pe data de 23 mai sa infaptuit o minune! Dumnezeu a coborat din norii pufosi de lapte dulce un ingeras pur si gingas.. M-ai cucerit din prima clipa in care te-am tinut timid in brate! LA multi ani magie cristalina ce aduci intodeauna fericire si voie buna in jurul tau precum niste fluturi ce danseaza in jocul lor aurit la sosirea dulcei primaveri!
           Azi implinesti primul tau anisor in lumea pe care o descoperi incetul cu incetul indrumat de dragostea si atentia speciala pe care ai tai grijulii parinti ti-o ofera! Prin ochii tai pot zbura si dansa liber, esti imbracat de o gingasie si o inocenta inegalabila ce intrece si cea mai stralucitoare stea a universului infinit! Dragostea mea mica, raza mea calda de soare..
           Unchiul tau iti doreste un viitor pictat cu cristale suave de aur si presarat cu petale fine de casmir ale unui dulce trandafir! Esti mai dulce decat cea mai gustoasa si zaharoasa prajiturica ce exista pe acest pamant! Of cat de frumos esti.. Ochii tai ca 2 perle albastre culese din cea mai pura apa, nasucul tau micut si dulce, barbia ta atent sculptata in cel mai mic detaliu, buzisoarele tale creionate intr-o perfectiune greu de atins impletesc un chip superb parca desprins din basme! Zambetul tau cald imi imoaie sufletul, gungurul tau cristalin imi gadila suav auzul iar in momentul in care imi strangi degetul cu a ta gingasa manutza simt ca urc in paradis!
          Unchiul tau te iubeste si iti va fi mereu alaturi! Ingerashii sa iti calauzeasca si sa iti vegheze visele! Te ador si te iubesc mult soarek mik si scump! LA MULTI MULTI ANI!!!!!


miercuri, 20 aprilie 2011

dimineata dulce

          Of tu dimineata dulce de primavara tarzie ce vii ca un fir cristalin de nisip batut de un vant plapand.. Ne intalnim iar la aceeasi tigare fada de artar a dulcei insomnii, insa azi ma gasesti puternic ca trunchiul unui copac batran si intelept, copac trecut prin multe incercari ce sta insa drept si neclintit.. Of tu roua cristalina de diamant du-ma undeva departe intr-un loc secret, intr-o dulce evadare catre zile mai bune presarate de magie!
          Ingerul meu vibreaza pasiune si dorinta.. Imbratiseaza-ma si accepta-mi toata dragostea calda ce ti-o pot oferii! Impreuna putem crea o lume mai dulce..o lume doar a noastra, un cerc continuu infinit ce nu il poate rupe nimeni nicicum! Soarele imi zambeste gingas.. Este de partea mea si ma va duce undeva departe.. Vin-o cu mine sa zburam in taina si iti voi arata locul meu secret!

duminică, 3 aprilie 2011

Danseaza in culorile curcubeului..

          Te-am vazut ieri seara.. Erai la fel de minunata si pastelata la fel cum te stiam.. Am simtit din nou aura ta magica pictata cu fericire si multa..of da multa voie buna! Mi-ai transmis raze colorate de o pasiune frumos si gingas parfumata! Mi-ai trezit amintiri cusute cu o magie cristalina, amintiri cababile sa lumineze si cele mai launtrice si intunecate ganduri din negura macabrului.. Of ce perioada.. Cand radeam ca niste copii ori pierdeam vremea cu totii la povesti cum numai noi stiam! Cum imparteam si ultima dulce tigara in taina legaturii noastre puternice ce ne lega!
          Cineva mi-a spus niste vorbe de artar azi.. Persoana ce ma inspirat sa scriu aceste randuri.. A zis asa: `` Uita de elementele rele din trecut, priveste cu speranta in viitor, gusta cu toata viata din prezent si cel mai important invata sa ierti pentru ca nimeni nu e perfect si este cel mai mistic gest pe care il poti face!``.. Eu v-am iertat.. Insa oare voi sunteti capabili sa ma iertati si sa treceti peste toate momentele ce au pus capat frumoasei noastre prietenii? Privesc la magicul cer luminat de puterea eterna a stelelor si a lunii! Strig cu putere in speranta ca cineva ma va auzii si imi va calauzii enigma cu un dulce sau amar raspuns..
          Probabil toate s-au intamplat cu un scop.. Si toate evenimentele au creat azi niste oameni foarte puternici din toate punctele de vedere.. Cineva mi te-a scos in cale aseara.. Timid si rusinat am avut totusi curajul sa iti adresez cateva cuvinte si sa te strang tare in bratze.. Mi-a fost foarte dor de tine.. Si iti multumesc de caldura si dragostea pe care am simtit-o! A fost frumos.. Si daca a fost numai un simplu moment, tot am sa il pretuiesc pentru todeauna petala fina si calda de trandafir ce mi-a mangaiat suav existenta! Mi-a fost dor de tine..

[Toate cele bune si un simplu te iubesc.. Si nu te-am uitat.. Ai castigat un loc in inima mea si vei ramane etern acolo..]